Bitterul suedez este un elixir universal descoperit încă din Evul Mediu de către legendarul savant şi alchimist Paracelsus, care a vrut să creeze un elixir din plante pentru prelungirea vieţii. Timp îndelungat reţeta a fost dată uitării, fiind folosită şi transmisă din moşi strămoşi doar într-o familie de medici suedezi numită Samst. Reţeta a fost găsită după moartea renumitului medic suedez, rectorul Facultăţii de medicină, dr. Klauss Samst, printre scrisorile sale. Se pare că licoarea era într-adevăr eficientă, deoarece atât dr. Samst, cât şi părinţii şi bunicii au trăit până la vârste venerabile (dr. Samst a decedat la 104 ani, în urma unei căzături de pe cal).

Milioane de flacoane au fost vândute în tot felul de formule (cu 16 plante, cu 12 plante, cu 8 plante, dar şi cu 180 plante) şi diluţii. În ciuda popularităţii sale, nici până în prezent nu se ştie cu precizie reţeta originală de bitter suedez.

In urmă cu 20 de ani, bitterul suedez a apărut şi la noi în ţară. Era un cuvânt magic, o compoziţie de plante cu puteri tămăduitoare, folosite ca tonic general pentru menţinerea vitalităţii şi sănătăţii.

Picăturile suedeze, produs Parapharm, este obţinut după reţeta originală Maria Treben a „micului bitter suedez”, din cele mai preţioase plante medicinale cunoscute.

Compoziţia „Picăturilor suedeze”

Picăturile suedeze sunt un extract hidroalcoolic sau altfel spus, o tinctură din plante medicinale amare. De ce amar? Pentru că plantele şi gustul amar au o importanţă deosebită în terapia naturistă. Remediile amare sunt un drenor puternic pentru ficat şi vezica biliară, stimulează procesele de eliminare prin amplificarea peristaltismului intestinal, activează digestia prin sporirea secreţiei de sucuri gastrice. În plan psiho-mental, gustul amar este asociat dezamăgirii, iar în plan psihologic rolul lor este de a elimina convingerile şi ideile false, a amăgirilor şi tristeţii.

1. Cynarae folium (ANGHINARE)

= plantă miraculoasă ce nu are nici dăunători şi nici boli
= tonic amar digestiv puternic

Proprietăţi terapeutice:

• Este una din puţinele plante amare cu o acţiune benefică intensă asupra ficatului şi a vezicii biliare:
  - acţiune coleretică (stimulează secreţia biliară)
  - acţiune colagogă (stimulează evacuarea bilei)
  - favorizează regenerarea celulelor hepatice
• Normalizează valorile colesterolului
• Normalizează nivelul zahărului în sânge
• Este un bun diuretic, favorizând eliminarea ureei şi a acidului uric, fiind benefic în gută

2. Gentianae rhizoma (GENŢIANA)

= plantă amară pură, folosită de mai bine de 2000 de ani
= numele îi vine din antichitate de la Gentius, regele Iliriei, cel care a menţionat prima oară această plantă în cărţile de medicină.

Proprietăţi terapeutice:

• Favorizează regenerarea celulei hepatice şi inhibă dezvoltarea virusului hepatic A
• Datorită principiului său activ amarogentina (considerată cea mai amară substanţă din lume), ea stimulează puternic secreţia şi eliberarea sucurilor gastrice şi a bilei, necesare procesului de digestie, stimulează peristaltismul intestinal, fiind indicată în crize biliare, dischinezie biliară şi prevenirea litiazei biliare şi în constipaţie.
• Întăreşte sistemul imunitar
• Tonic general

3. Myristicae semen (NUCŞOARA)

= originară din sudul Indiei, Ceylon şi Malaysia, prin mirosul său foarte plăcut conferă o stare de uşurare, limpezeşte mintea şi are un efect tonic general şi stimulent
= cei mai mari consumatori de nucşoară sunt astăzi olandezii
= cel mai cunoscut sos cu nucşoară este sosul Béchamel
= uleiul de nucşoară are şi proprietăţi antiinflamatoare

Nucşoara are proprietăţi calmante, sedative, tonice şi afrodisiace, stimulează digestia, împrospătează respiraţia.

Indicaţii terapeutice:

• Stări de greaţă
• Halenă
• Meteorism
• Flatulenţă
• Apetit scăzut
• Insomnii
• Ejaculare precoce
• Paraziţi intestinali

4. Calami rhizoma (OBLIGEANA)

= miracolul dintre ape, numită şi „trestie mirositoare”
= cunoscută de peste 5000 de ani
= menţionată în „Vechiul testament” şi în lucrările marilor medici ai antichităţii, Hipocrate şi Dioscoride
= creşte spontan prin bălţile din Banat şi Oltenia ori în Delta Dunării
= rădăcinile de obligeană mai vechi de un an au o eficienţă redusă în tratament

Indicaţii terapeutice:

• Anxietate, astenie, insomnie
• Gastrită hiperacidă, ulcer gastric şi duodenal
• Arsuri gastrice - reduce aciditatea gastrică, calmează durerea şi are efect antiinflamator asupra mucoasei
• Colită, enterocolită
• Constipaţie asociată stresului psihic
• Aritmii cardiace, extrasistole – are efecte blocante ale canalelor de alciu

5. Rhei rhizoma

= denumirea populară – revent sau rubarbă
= conţine antrachinone şi taninuri

În doze mici este antidiareic, datorită taninurilor, la doze mari este laxativ şi purgativ. În doze foarte mari inhibă contracţiile peristaltice.

Indicaţii terapeutice:

• Constipaţie
• Dischinezie biliară
• Ulcer duodenal
• Paraziţi intestinali

6. Aloe carpensis (ALOE)

= „elixirul longevităţii”
= „vindecătorul tăcut”
= preţuită încă din antichitate datorită proprietăţilor terapeutice

Proprietăţi:

• antioxidante
• antiîmbătrânire
• antibiotice, antibacteriene
• antiinflamatoare
• antimicotice, antivirale
• antitumorale
• imunomodulatoare
• cicatrizante şi rgenerante ale pielii
• detoxifiere
• radioprotectoare

7. Carlinae rhizoma (COLACUL BABEI)

Turta sau colacul babei este un scaiete obişnuit în fânaţele montane.

Planta conţine inula, un zahăr digerabil pentru diabetici şi oxidul de carlină (antibiotic).

Proprietăţi terapeutice:

• tonic stomacal, depurativ, de stimulare a digestiei
• febrifug
• diuretic
• cicatrizant (pentru piele şi mucoase)
• favorizează sudoraţia
• bacteriostatic şi bactericid

8. Mirrha (SMIRNA)

= în ebraică „Mir”
= este o substanţă amară şi răşinoasă, care se scurge din arborele Styrax benzoin
= smirna (ca şi tămâia), combinată cu alte substanţe aromatice, a jucat un mare rol în practicile religioase ale indienilor şi egiptenilor şi este cea dintâi dintre plantele aromate care servesc la prepararea untdelemnului sfinţit
= simbolizează suferinţa din patimi

Caracteristicile sunt determinate de provenineţa smirnei (Sumatra, Laos sau Siam) şi de modul de extracţie.

Proprietăţi:

• antiinflamatoare
• antioxidantă
• diuretică
• expectorantă
• sedativă
• deodorantă

Indicaţii terapeutice:

• dureri musculare şi ale articulaţiilor (artrite, reumatism, gută)
• circulaţie deficitară
• afecţiuni ale aparatului respirator (bronşite, astm, tuse, faringite)
• imunostimulator
• stres
• tulburări menstruale

9. Rădăcina de zedoarie (TURMERIC ALB)

= originar din India şi Indonezia

Proprietăţi terapeutice:

• stimulează circulaţia şi purifică sângele
• detoxifiant
• tonic uterin şi afrodisiac
• colagog
• foarte eficient în tratarea afecţiunilor respiratorii, ulcer gastric şi duodenal

10. Dictamni radix (FRĂSINEL)

Se utilizează în scop medicinal în:

• litiază renală
• febră
• leucoree
• paraziţi intestinali

Mai puţin cunoscut, el are astăzi o utilizare limitată.

11. Angelicae radix (ANGELICA)

= „iarba celor 7 îngeri”
= în tradiţia românească, este o plantă cu puteri magice. Se zice că are puterea de a atrage protecţia îngerilor.

Proprietăţi terapeutice:

• tonic amare
• carminative, antispastice
• cardiotonice, excitant cerebral
• diuretice, sudorifice
• antibiotice, antiseptice

Indicaţii terapeutice:

• stări depresive, astenie, isterie
• dificultăţi de concentrare
• colită de fermentaţie, gastrită, meteorism
• digestie dificilă, vărsături spasmodice
• dificultăţi de ciclu menstrual, dereglări hormonale însoţite de acnee, hirsutism

12. Tormentillae radix (SCLIPEŢI)

= „cinci degete”, „scrântitoare”

Valoare medicinală au rădăcinile de sclipeţi, iar substanţele active importante sunt taninuri, tormentol, rezine şi săruri minerale.

Este folosit cel mai des sub formă de gargarisme, în angine, glosite, faringite şi laringite.

Indicaţii terapeutice:

• enterocolită, diaree cronică (datorită conţinutului ridicat în taninuri)
  menoragii
• incontinenţă urinară nocturnă

13. Senna folium (Cassia acutifolia)

= „siminichie”
= uleiul de cassia, obţinut din scoarţă, serveşte la prepararea untdelemnului sfinţit
= cassia este un arbust originar din India
= fructele se remarcă prin conţinutul în antrachinone şi glucozide

Deoarece au proprietăţi laxative (şi chiar purgative), frunzele şi fructele de senna se recomandă în constipaţie.

14. Croci stigma (ŞOFRAN)

= se cultivă de mai bine de 3000 de ani
= cel mai scump condiment din lume
= nu se culege decât cu mâna
= sunt nevoie de 75000 de flori pentru a obţine 400 gr de condiment
= în Europa este cultivat în Spania şi Grecia
= originar din Nepal

Proprietăţi terapeutice:

• aromatizant
• antioxidant (datorat zeaxanthinei şi licopenului)
• stimulator digestiv
• laxativ
• afrodisiac (măreşte apetitul sexual)
• reglator hormonal

Indicaţii terapeutice:

• impotenţă, sterilitate, ejaculare precoce
• depresii
• suprasolicitarea fizică şi psihică a organismului
• amelioreză durerile provocate de menstruaţie

15. Theriac veneţian

= acţiune expectorantă şi antitusivă puternică

16. Camphora (Camforul)

= arborele de camfor creşte spontan în extremul orient, China meridională şi Japonia
= din tulpină, ramuri şi frunze se extrage un produs foarte volatil, numit camforă, substanţă din grupul terpenelor (substanţe hidroaromatice)
= se spune că sporeşte energia tuturor celorlalte plante cu care intră în amestec, că este printre puţinele remedii capabile să reînvie spiritul adormit şi că stimulează circulaţia energiilor stagnante.

Acţiunea farmacologică în uz intern:

• antipiretic
• reglează activitatea inimii
• antispastic, decongestionează căile respiratorii şi plămânii

Modul de administrare

Intern: se administrează câte o linguriţă diluată în 30 ml apă, dimineaţa şi seara (profilactic) şi câte 3 linguriţe pe zi în tratamentul afecţiunilor acute sau cronice.

Extern: se utilizează comprese cu picături suedeze, care se lasă 2-4 ore în caz de răni uşoare, cicatrici persistente, arsuri uşoare, luxaţii, entorse, înţepături de insecte sau tromboflebită.

A nu se administra gravidelor şi femeilor care alăptează şi copiilor sub 14 ani.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

Afecţiuni ale aparatului digestiv

• gastrită
• diabet
• colită
• esofagită
• dischinezii biliare
• afecţiuni hepatice cronice
• constipaţie
• stări de greaţă
• diaree
• ulcer duodenal

Afecţiuni ale aparatului respirator

• astm
• laringită
• faringită
• angine
• bronşite
• rinite
• sinuzită
• guturai

Afecţiuni ale aparatului cardiovascular

• aritmii cardiace
• hipo şi hipertensiune
• ateroscleroză
• hipercolesterolemie

Afecţiuni ale aparatului uro-genital

• cistită
• dureri şi tulburări menstruale
• impotenţă, ejaculare precoce
• menopauză

Afecţiuni ale aparatului osteo-articular

• artrită
• gută

Afecţiuni ale sistemului nervos

• insomnii
• depresii
• oboseală cronică
• hipoacuzie

Afecţiuni ale pielii

• zgârieturi, răni, cicatrici
• acnee
• eczemă seboreică

Afecţiuni ale sistemului imunitar

• artrită reumatoidă
• herpes, zona zoster
• psoriazis